La Iasi

Pentru orice jurnalist din lume este foarte important ca povestea spusa de el sa ajunga la cat mai multa lume. In televiziune, e mai greu sa simti feedback-ul de la telespectatori. Daca ratingul e bun, te bucuri, insa nu ai un contact direct cu cel caruia ii livrezi subiectul. La intalnirile cu cititorii, studentii, lucrurile sunt altfel. Nu ma asteptam ca intalnirea de la Librarium sa fie un fel de concert Justin Bieber si, normal, nici nu a fost.

Lansarea de la Iasi

Lansarea de la Iasi

Intotdeauna te intrebi daca vor fi interesati oamenii? Daca vor veni, vor intreba, vor interactiona? In cazul in care este vorba despre un album foto scump, te intrebi daca isi vor rupe romanii de la gura ca sa-l cumpere? 89 de lei inseamna foarte mult pentru cei mai multi si cei cu bani nu se invart chiar toti pe la Carturesti. In primul rand, am fost impresionat de numarul de participanti. Libraria, destul de mare, a fost aproape plina. Au fost oameni de toate varstele, inclusiv multi tineri. Organizatorii spuneau ca au fost peste 100. Desi intalnirea a durat o ora si jumatate, nu am vazut pe nimeni care sa verifice daca ceasul mai functioneaza. In alta ordine de idei, au fost intrebari, a existat interactiune. M-au impresionat cativa studenti care au cumparat un album si au cerut autograf pentru  toata gasca. Am fost magulit ca mai multi fotografi profesionisti au venit sa vada munca unui amator. Le multumesc tuturor, inclusiv domnilor Daniel Condurache, profesor de jurnalism la Cuza si Florin Lazarescu, scriitor si fotograf amator, dar serios, nu parlit ca mine. 🙂 Mai jos cateva fotografii facute de Florin.

imageimageimage

  PS. In primul rand din prima fotografie, in centru, este Americanu’, unul dintre cei mai activi comentatori ai acestui blog. Americane, iarta-ma ca ti-am luat pixul!

9 thoughts on “La Iasi

  1. americanu

    Eii doamne placerea mea 😀 o amintire de la mine :)) felicitari a fost interesant,si acuma rad cand ma gandesc cat de mirat a ramas ghidul nord-coreean,”ca de unde stii pentru ce sunt cozile alea” :))

    Reply
  2. Madalina

    O lansare frumoasa, reusita. Felicitari pentru carte, fotografii si mai ales, pentru experientele traite!
    Am ramas, totusi, cu o intrebare nepusa datorita presiunii timpului, care n-a fost suficient. Daca in Irak si restul zonelor de conflict, aparatura era minutios verificata, toate pozele, inregistrarile treceau prin filtrul autoritatilor de acolo (dupa cum ati relatat in “Razboaiele mele”), cum de regimul coreean v-a permis sa plecati cu toate materialele facute acolo?
    Cu respect, numai bine si reusite in toate!

    Reply
    1. Adelin Petrisor Post author

      Madalina, regimul a fost putin depasit de situatie. Cred eu cel putin. Pentru prima oara in istoria RPDC au chemat cateva zeci de jurnalisti in acelasi timp si, la un moment dat, au scapat haturile. E o posibila explicatie.:)

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.