Partea cea mai frumoasă a parașutării mi se pare căderea liberă. A fost mai complicat pentru mine. În cădere, am înregistrat și sunet pentru că am făcut un „stand-up”. E cumplit să deschizi gura la peste 200 km/h. Capturile cred că demonstrează asta.:)
P.S.
Mă țin de gât nu pentru că m-am înecat. Am purtat un laringofon care a captat sunetul.
Roackere, am mai vazut eu un filmulet in care zboara proteza din gura…
Pare ca saltul asta ti-a cam intins ridurile.
Virtualkid, nu prea am riduri. Doar de expresie. 🙂