Corespondentul TVR în Statele Unite va veni definitiv acasă în luna aprilie. Nicolae Melinescu se va pensiona. 
Timp de 4 decenii, a lucrat în redacția de știri externe a televiziunii publice. Melinescu a mai fost corespondent permanent în SUA și între 2002 și 2005. Între 1990 și 2001, el a fost primul corespondent roman al CNN. Melinescu a fost mentorul multora dintre colegii mei de la secția externe. S-a angajat în TVR în 1972, în același timp cu Cornelius Roșianu, Paul Șoloc și Victor Ionescu. EVZ a publicat un material despre colaborarea lui Nicolae Melinescu cu serviciul secret comunist. În urmă cu un an, CNSAS a hotărât că „domnului Melinescu Nicolae nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii”.
sursa foto: www.ftr.ro
Pozițiile în TVR sunt schimbătoare cu frecvența alegerilor parlamentare ori, poate, chiar mai des. Nick Melinescu a trăit asta în mai multe ocazii, dintre care una îmi e bine prezentă în minte.
După alegerile din 1996, câștigate de Emil Constantinescu și Convenția Democrată, Nick Melinescu a fost înlăturat din redacția știrilor externe, unde, dacă nu mă înșel, era chiar redactor șef, și transferat, mai mult recuperat, la redacția internațională a televiziunii. Era un canal înființat de Felicia Meleșcanu cu bani din bugetul soțului, pe atunci ministru de externe, parcă.
L-au aruncat din redacție fără jenă ori menajamente de vreun fel. Nu-mi aduc aminte clar dacă și-a gasit biroul ocupat, dar ce știu sigur este că în graba în care și-a adunat lucrurile a mai și uitat căte ceva.
M-am dus în noua lui redacție, la etajul I al corpului turn, să-l salut și, așa mi-a venit atunci, să-i spun o vorbă bună. Stătea picior peste picior, nu mi-a mulțumit în mod direct, dar m-a rugat să mă duc până la etajul II, în redacția de știri externe, și să-i aduc un obiect pe care-l uitase – o mică scrumieră din fontă, neagră, cu capac, rotundă și cu aspect de cărbune vechi.
A răsuflat ușurat când a văzut-o și mi-a spus că e o amintire – o scrumieră cadou, pe care o primesc toți cei care străbat Rusia cu Trans-Siberianul. Mi-a spus atunci – „Tavi, alege-ți un scop și urmărește-l”.
Au trecut 16 ani de atunci. N-am făcut cum mi-a spus. M-am îndreptat încotro m-au dus lucrurile. Am mers dus de curent. Sau, poate, țelul meu a fost să fac meseria asta, azi de 22 de ani, încă. Dar Nick Melinescu și-a atis scopul în mod sigur. Acela de a-și încheia cariera într-una dintre cele mai importante poziții – corespondent la Washington – după 40 de ani de exercitiu al unei profesii minunate.
Tavi, nu l-am cunoscut bine pe domnul Melinescu. In Pakistan, imediat dupa 11 septembrie, am avut ocazia sa stam mai mult de vorba. Are povesti interesante. A vizitat Vietnamul imediat dupa razboi, a fost in Africa neagra. Am scris despre el pentru ca e un om care a lasat urme in domeniu. Ca noi toti, are si bune si rele. Oricum, a lasat in urma cativa externisti foarte buni la a caror formare a contribuit din plin. Si asta nu e putin lucru.
@adelin
din pacate, o parte dintre externistii aia nu o sa recunoasca niciodata ca au avut de invatat de la meli… asa sunt romanii, nu numai externistii…
Alte hex, eu am biroul fix langa ei si multi recunosc ca au invatat de la el. Acum stii ca in viata exista si nerecunoscatori si, pe de alta parte, Melinescu, ca noi toti, a avut si bune si rele.
Draga Dle Adelin
Am fost coleg de facultate si bun prieten cu Meli.
Din multe motive, acum cu totul fara sens, am intrerupt relatiile cind noi am plecat in Israel si de acolo in Canada unde sintem de peste 35 de ani.
Mi-ar fi intr-adevar un mare prilej de bucurie sa pot sa intru din nou in relatii cu Meli, mai ales ca pregatesc un tur de forta in Romania, anul viitor
O adresa email – un nr. de telefon – orice detaliu care sa duca la reliuarea unei prietenii de o viata.
Multumesc anticipat.
Cornel