Moartea a readus-o pe Mădălina Manole în atenția presei. Până ieri dimineață, artista era sporadic băgată în seamă de televiziuni, nicio piesă nu i se difuza la vreun radio din România, iar la concerte abia aduna câteva sute de oameni. Deși avea voce, era frumoasă și tonică, Mădălina nu mai avea deschiderea la public pe care a avut-o cu 10-15 ani în urmă. Spre deosebire de Loredana Groza, ea nu a ținut din punct de vedere artistic pasul cu vremurile și cânta aceleași piese cu iz de Mamaia anilor 80-90. Imediat ce a murit, ziariștii s-au întrecut în titluri bombastice, televiziunile au difuzat într-o zi melodii cât au difuzat în ultimii 10 ani. A fost la fel ca la moartea Laurei Stoica, despre care până-n momentul accidentului nu se mai scrisese mai nimic. Este trist, dar se vede treaba că moartea este singura care-ți asigură vânzări foarte bune.
Dumnezeu să te odihnească, Mădălina și să-ți protejeze băiețelul!
Suntem romani Adelin nu sa o pretuim niciodata ce avem…traiasca roxy manelista ;).
Americanu, așa e peste tot. Regele pop-ului a vândut de 1 miliard imediat după ce a murit.
Corect! Nu cred că e o trăsătură românească. Şi când moare o cunoştinţa facem la fel. Ce om bun era, ce calitati avea, era de neasemuit etc. E drept nu mai vorbisem de ani de zile, dar dacă a murit ne dăm seama ce mult conta şi cât îl regretăm…
Nishte nemernici, jurnalishtii ashtia, dom’le. Nishte nasoi. Numai in cautare de senzatzional.
Nu’i asha, Adelin?
:rofl: 😉
Turambar, nu. Oamenii în general consumă cu plăcere povești cu sânge, violență etc. Jurnaliștii nu fac decât de livreze marfa. Peste tot în lume moartea vinde foarte bine și asta nu e “vina” jurnaliștilor. Sunt treburi codate-n genele noastre… Frate, cât de profund am fost..:))
Doua lucruri:
1) Nimic nu e vesnic…nici macar gloria. Mai ales in industria asta de divertisment. Societatea evolueaza si odata cu ea se schimba moda, preferintele, artistii. Cei vechi trebuie sa inteleaga ca nu pot fi iubiti la nesfarsit de toata lumea. Trebuie sa gandeasca realist si cand constata ca nu mai merge sa se retraga decent in favoarea celor mai tineri. Asta e. E o realitate cruda dar nu poti forta societatea sa te iubeasca daca nu mai faci fata.
2) Pacat de copilasul pe care a declarat ca la iubit atat. Nu sunt rautacios dar orice mama normala lupta pentru copil trecand peste durerile personale. Acum cem mic va creste lipsit de elementul cel mai necesar din viata lui – MAMA.
Dumnezeu s-o ierte.
Adelin, asta e scuza tuturor jurnalistilor. Ca nu e vina lor, ca asta se cere. Dar banuiesc ca asa se doarme mai bine noaptea, nu?
Bogdana, nu e o scuză. Moartea vinde bine. În jurnalism, ca în orice meserie, există totuși niște limite. Unii le respectă, alții nu prea. Asta e. Eu dorm bine noaptea fără să-mi găsesc scuze. Uneori mă trezește Smaranda. :))
Cum zicea si Badea aseara,tot ne amagim ca viata asta e ok fluturi floricele …dar in realitare suntem sclavii nevoilor noastre….Pur si simplu sunt zile in care te trezesti “bai eu vreau sa mor”,am am mai avut si yo idei de astea…gandindu-ma cum ar fi lumea fara mine cine ar veni la mine la inmormantare….dar e ceva fff complex ne depaseste…total …
Michael vindea si inainte sa moara foarte mult. Dupa ce a murit a vandut triplu. La Madalina sau Laura e altceva, e vorba de indiferenta vs actualitate mondena.
Vlad, tocmai că nu este vorba de indiferență. Pur și simplu muzica lor nu mai avea trecere. Piața stabilește ierahia artiștilor, nu Horia Moculescu.
Adelin (ciudat, mă simt ca şi cum m-aş adresa mie însumi :lol:), ştim cu toţii că aşa a fost şi aşa va fi întotdeauna. Dar, nu mă arunc mai departe cu cuvintele. Mă bucur însă că am citit aici unul dintre puţinele articole de bun simţ despre ceea ce s-a întâmplat cu Mădălina Manole şi, de ce nu, ce s-a întâmplat şi cu alţii… Toate cele bune! Şi succes cu blog-u’!
Adelin, mulțumesc!