Smaranda, tristețea și corăbiile

Discuțiile cu Smaranda sunt întotdeauna cu final neașteptat. Ca un burete, adună în căpșorul ăla mic tot felul de cuvinte. Multora nu le știe sensul, însă asta nu o împiedică să le folosească.

– Smaranda, ce faci? La ce te gândești?

– Sunt tristă! Mi s-au înecat corăbiile, mi-a zis râzând cu gura până la urechi.

– Poftim???

– Da, doar 4 s-au înecat. Mai am două. 🙂

9 thoughts on “Smaranda, tristețea și corăbiile

  1. NICOLETA

    Suuper!Cred ca este varsta cu cele mai dulci chestii ale lor.Te miri de unde le scot,te amuzi cum le interpreteaza,cea mai mare distractie,dar si cea mai mare grije.Sa creasca mare si sanatoasa!

    Reply
  2. Razvan Popa

    Absolut superb. Si eu am primit, zilele trecute, de la fiica mea o replica ce m-a lasat fara…replica. Intreband-o daca vrea sa mearga cu mine in parc, mi-a raspuns: “tati, nu fii ridicol!”. Evident, nu stie ce inseamna.

    Sa va traiasca! Acestea sunt, intr-adevar, cele mai frumoase momente.

    Numai bine!

    Reply
    1. Adelin Petrisor Post author

      Razvan, am intrebat-o pe Smaranda: Ai facut si tu ceva de mancare? Raspunsul a fost: Nu, multumesc. 🙂

      Reply
  3. Cris

    e varsta la care facem burta de ras. de-a dreptul. mereu zic ca o sa tin minte toate fazele, dar trec si le uit. oricum e o varsta tare frumoasa, cand incepem sa ne intelegem si incep ele sa inteleaga lumea ce le inconjoara.

    Reply
    1. Adelin Petrisor Post author

      Cris, da, e o varsta senzationala. Li se contureaza personalitatea si sunt haiosi, incapatanati, dragastosi, rautacioasi etc. Sunt niste oameni in miniatura cu mai putine apucaturi. 🙂

      Reply
  4. Kamikaze

    Din ciclul “poante din copilarie”, personajul este baiatul meu.
    1. Da-mi niste bani sa-mi iau inghetata pe datorie!(am un magazin langa casa de unde poti lua cate ceva si esti trecut la caiet)
    2. Cand ma fac mare o sa am parul blond ca tine? (fireste este vorba de un par vopsit)
    3. -Scoate-mi si mie dintii sa-i spal cu furtunul!
    -Nu se poate, i-am spus
    -Dar cine mi i-a lipit?
    (vecinul meu, un mos, bunicul unei fetite cu care se juca baiatul meu, si-a scos placa din gura si a spalat-o cu furtunul)

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.