Cred că mulți dintre voi știu povestea lui Max, un câine al militarilor EOD (*). Antrenat să descopere explozibili, acest ciobănesc german a participat la mai multe misiuni în Afganistan și a trecut de două ori pe sub Arcul de Triumf, în 2012 și 2013. După ce Max s-a îmbolnăvit, armata l-a “casat”. Boala lui Max nu era fără speranță, însă tratamentul costă 600 de lei/lună și trebuie făcut vreo 3 ani. O doamnă inimoasă l-a luat și se luptă să îi ofere medicamentele care-l țin în viață. Normal, povestea a ajuns în toată presa. Pot să înțeleg că birocrația nu le-a permis militarilor să-l trateze pe Max, însă nu pot să înțeleg de ce ei nu au ieșit public să spună povestea și să ceară ajutor… Așa și-au tras un glonț în picior din punct de vedere al imaginii. Prieteni, cum rămâne cu “leave no man behind”? Max nu e om, dar e un câine care a salvat viețile multor oameni!

P.S. În 2011, am fotografiat în Afganistan un câine al armatei franceze. Era tot un ciobănesc german și era tot al unor geniști. Fusese împușcat de talibani. Pentru că zona de unde trebuia evacuat era periculoasă, două elicoptere Apache și două Black Hawk au zburat ore bune ca să-l aducă la spitalul militar pentru animale din Bagram…Dovada o aveți în fotografiile din acest articol. Mai jos câteva imagini cu Max la Parada de 1 Decembrie din 2013, imagini comentate de col. Constantin Spînu și de mine.

* EOD=Explosive Ordnance Disposal

Completare: Tot respectul pentru comandantul unitatii unde era incadrat Max si pentru instructorul cainelui. Primul a gasit o portita in hatisul legislativ si a semnat un contract cu doamna care ingrijeste cainele. Instructorul il viziteaza foarte des pe Max. Da, sunt oameni care fac diferenta, in ciuda unui sistem cu destule norme nedrepte!