Discuțiile cu Smaranda sunt întotdeauna cu final neașteptat. Ca un burete, adună în căpșorul ăla mic tot felul de cuvinte. Multora nu le știe sensul, însă asta nu o împiedică să le folosească.

– Smaranda, ce faci? La ce te gândești?

– Sunt tristă! Mi s-au înecat corăbiile, mi-a zis râzând cu gura până la urechi.

– Poftim???

– Da, doar 4 s-au înecat. Mai am două. 🙂