Tag Archives: Suceava

Despre ipocrizie

În aprilie anul trecut, Mihai Florea și cu mine am fost primii jurnaliști din România care au filmat într-o secție de Terapie Intensivă COVID. Am făcut un reportaj de vreo 6-7 minute în Spitalul Suceava, cea mai încercată unitate medicală în acel moment. Nu a fost ușor să convingem armata (spitalul era condus de un medic militar) și Consiliul de Administrație al spitalului sa ne permită accesul în zona roșie. Mult mai greu a fost însă să-mi conving șefii să ne lase să plecăm acolo. Degeaba i-am explicat PDG-ului din acel moment (în prezent colega mea de la HR) că misiunea Televiziunii Publice este informeze oamenii în crize ca aceea. Șefa TVR mi-a zis că deplasările sunt interzise de Comitetul Director și că am o altă șefă la Știri…să-și asume ea. Consilierii PDG-ului îmi dădeau dreptate la telefon, însă îmi spuneau că nu o pot convinge. Nici șefa mea directă nu a fost de acord din prima. După ce m-am agitat vreo 2-3 zile, am primit undă verde de la Directorul Știrilor, însă abia după ce eu și operatorul am semnat o hârtie prin care ne-am asumat răspunderea pentru orice ar fi mers prost. Am condus eu pentru că am zis să nu mai expunem și o a treia persoană. În acel moment, Suceava era considerată Lombardia României. În cele două săptămâni de izolare de după nu am primit niciun telefon de la vreun șef sau șefuleț care să fi vrut să vadă dacă suntem ok sau dacă avem nevoie de apă, mâncare, ceva. Ba mint, o colegă producător m-a întrebat dacă am concediu medical pentru acea perioadă. 😁 Au fost în schimb colegi care au venit să mă vadă la balcon și să-mi lase prăjituri la ușă. În fine, am fost, am făcut reportajul și …. surpriză! TVR s-a lăudat cu premiera în raportul de activitate pe 2020, document trimis Parlamentului. Vedeți mai jos fotografia mea și o bucată de text. Deci a fost bine că am insistat, nu? Mda, noi să fim sănătoși. Ipocrizia a apărut odată cu omul. Omul de televiziune vreau să zic. 🙂

2020

Anul care tocmai se încheie a fost unul foarte complicat din toate punctele de vedere. Profesional, 2020 a fost o mare provocare. În cele 10 luni de pandemie cred că am filmat prin spitale și am intervievat medici mai mult decât am făcut-o în peste 20 de ani de televiziune. Am văzut cât de greu lucrează cadrele medicale din prima linie în mai multe spitale COVID. În aprilie, colegul Mihai Florea și cu mine am fost primii jurnaliști din România care au filmat într-o terapie intensivă unde erau îngrijiți pacienții în stare gravă infectați cu SARS CoV2.

Reportajul din Spitalul Suceava – cea mai încercată unitate medicală de la noi în acel moment – este aici. Mă bucur că chiar înainte de pandemie am reușit să merg în Mali și să-i văd la treabă pe aviatorii români în prima misiune externă în Africa. Una dintre știri este aici.

Spre sfârșitul anului ar fi trebuit să mai dau o fugă în Afganistan. Nu am mai făcut-o pentru că am fi fost obligați să stăm în carantină și la plecare și la întoarcere și le-am fi complicat viața puținilor colegi de la TVR care fac teren. În plan personal, m-am bucurat că, în ciuda pandemiei, am putut să o însoțesc pe fiica mea la competițiile de MTB. Am fost foarte bucuros și mândru când – și cu puțin noroc al începătorului, e adevărat – Smaranda a urcat pe podium în Cupa României la XCO. După mai multe etape, a fost pe locul 3 într-o competiție din calendarul oficial al Federației Române de Ciclism.

Una pe alta, partea cea mai bună a lui 2020 a fost că toți ai mei au ieșit sănătoși din el. Sper să rămânem cu toții așa și-n anii ce vin. Acum aștept să-mi vină rândul la vaccinare și vă urez “La mulți ani”, prieteni!

Eroi pe timp de pace

Militarii pot fi eroi nu doar pe câmpul de luptă. Ei pot face lucruri extraordinare şi pe timp de pace. În primăvară, la puţin timp de la înregistrarea primelor cazuri de COVID în România, unul dintre cele mai mari spitale din Moldova, cel din Suceava, a fost la un pas de colaps. Colonelul medic Daniel Derioiu a fost unul dintre militarii trimiși să ajute. Și nu a ezitat să intre în linia întâi! Imagine: Mihai Florea / Romeo Stancu

Jurnal de redacție

Cei de la Centrul pentru Jurnalism Independent m-au rugat să povestesc și eu o zi de muncă-n pandemie. Am vorbit despre reportajul pe care l-am făcut la ATI Suceava, la jumătatea lunii aprilie.

Vineri, 17 aprilie, ora 7,30. Sunt în curtea spitalului de urgență Suceava și-l aștept pe medicul militar Daniel Derioiu, cel care conduce instituția. Am venit din Botoșani, unde am stat peste noapte. Eu am condus mașina TVR de la București, iar în dreapta mi-a stat Mișu Florea, cameraman. Nu am vrut să luăm un șofer cu noi ca să nu mai expunem încă un om. Vorbim totuși de Suceava, cel mai mare focar de COVID-19 de la noi și vorbim de o filmare în spitalul județean de aici, unitate medicală care aproape a intrat în colaps la sfârșitul lunii martie. În jur de 8, vine și comandantul spitalului. Facem cunoștință și mergem să ne echipăm pentru a putea intra în zona roșie. Echiparea nu e deloc ușoară. Trebuie să ai: combinezon, cizme de cauciuc, capelină, ochelari, mască, vizieră și 3 perechi de mănuși. Echipamentul este sigilat cu bandă adezivă în zona feței, a gâtului și la mâini. Colonelul medic îmi explică cum funcționează acum spitalul: are două circuite distincte pentru pacienții cu COVID-19 și unul pentru pacienții cu alte afecțiuni. Există o zonă tampon unde sunt ținuți și tratați cei care așteaptă rezultatele testelor pentru covid. După ce am filmat în mai multe saloane, am ajuns la Terapie Intensivă. Aici sunt internați 26 de bolnavi de COVID-19 în stare foarte gravă, dintre care 11 sunt intubați. Un pacient decedase cu vreo 15 minute înainte de venirea noastră. Încă este în salon, acoperit cu un cearșaf și cu o lumânare pe noptiera de lângă pat. Atmosfera din secția ATI e apăsătoare. E foarte cald. Transpir abundent și respir greu în echipamentul de protecție. Ochelarii mi s-au aburit și abia mai văd ceva cu ochiul drept. Liniștea grea e spartă doar de țiuitul monitoarelor pacienților. Fac un stand-up (reporterul vorbește în fața camerei). În spatele meu, în dreapta, un bărbat corpolent e pus în poziția prone (pe burtă) pentru a putea fi ventilat mai bine. Înainte să încep să vorbesc, mă uit la el și am impresia că aerul cald care mi se întoarce din masca FFP2 îmi arde gâtul. Pentru o fracțiune de secundă, am senzația că nu pot să respir… Am filmat în spitalul Suceava în jur de 2 ore. A ieșit un reportaj în premieră pentru România de vreo 6-7 minute. Poate fi văzut aici: https://www.adelinpetrisor.ro/sectia-ati-a-spitalului-suceava-in-prima-linie-a-luptei-cu-covid-19/

Mortalitate la ATI-COVID, în scădere

În ultimele 3 luni, mortalitatea la ATI Covid-19 a scăzut semnificativ. Specialiștii spun că au ajutat protocoalele, schemele mai bune de tratament, dar și experiența medicilor. Chiar și așa rata de supraviețuire a celor intubați este mică. De exemplu, potrivit statisticilor, la Institutul Marius Nasta, din 10 pacienți în stare gravă internați la Terapie Intensivă supraviețuiesc doar 4.

Interviu din izolare

Pe la jumătatea perioadei mele de izolare am stat de vorbă pe Zoom cu Cristi Popescu, un coleg de la TVR și rocker. El a publicat interviul chiar în ziua în care eu am terminat cele două săptămâni și am redevenit un om liber. 🙂 Ce a ieșit vedeți aici. Mulțumesc, Cristi!

EXCLUSIV! Detașați în cel mai mare focar de coronavirus din țară

O mână de medici, asistenți și infirmieri din Iași și Fălticeni au ales să meargă în cel mai mare focar de coronavirus din tară ca să ajute pacienții din Suceava. Camera de urgenţă a Spitalului Județean funcționează în prezent doar datorită acestor oameni, care spun, modești, că își fac doar meseria. Lucrează acum în locul în care au fost infectate 181 de cadre medicale. Unul dintre medicii detașați la Suceava a vorbit pentru Știrile TVR. Un reportaj EXCLUSIV.