indiferent de numarul de participanti si, respectiv, indiferent de numarul voturilor exprimate cu “DA” sau “NU”.
Intr-o serie de decizii ale sale privind constitutionalitatea Regulamentului Senatului – v., de ex., Decizia nr. 46/1994 -, Curtea Constitutionala a analizat forta juridica a hotararilor Camerelor, respectiv ale Parlamentului.
Potrivit considerentelor respectivei Curti, hotararile in cauza nu pot privi decat subiectele de Drept cu care Camerele, respectiv Parlamentul au raporturi juridice de ordin constitutional, raporturi specificate in mod explicit si expres de Constitutie. Mai clar spus, vazand procedura de legiferare prevazuta de Constitutie, dat fiind continutul si, respectiv, procedura de adoptare, o hotarare a Parlamentului, respectiv a unei Camere nu se incadreaza in categoria legilor si aceasta deoarece, in primul rand, o astfel de hotarare nu este supusa promulgarii.
Cat priveste efectele juridice, hotararile Parlamentului, ale celor doua Camere nu pot stabili drepturi si obligatii decat pentru subiectele evocate mai sus – deputati, senatori, autoritati, demitari si functionari publici cu care se afla in raporturi de ordin constitutional. Numai legea, ca act juridic adoptat de Parlament si, respectiv, promulgat de Presedintele Romaniei poate sa consacre drepturi, respectiv obligatii pentru alte subiecte de Drept decat cele nominalizate mai sus.
Asa stand lucrurile, Hotararea nr. 34/2012 a Parlamentului, potrivit careia data referendumului este 29 iulie 2012, iar acesta este obligatoriu nu poate fi opusa ceatenilor, altor autoritati cu care Parlamentul nu are raporturi de ordin constitutional. Mai precis spus, ea nu poate obliga in nici un fel alte subiecte decat cele nominalizate anterior.
Considerentele anterioare se completeaza cu precizarea ca hotararile Parlamentului obliga diverse subiecte cu care acesta se afla in raporturi de ordin constitutional numai in masura in care respectivele obligatii sunt in mod explicit si expres prevazute in Constitutie.
In lumina celor expuse mai sus data referendumului este stabilita in mod neconstitutional, ca si obligativitatea acestuia.
(Va urma)
Al dvs., Valeriu Mangu
Bine mai Adelin , imi faci motorul vedeta si eu nu stiu? :))
Elena abtibildul l-am primit de la un taximetrist , obsedat sa nu i se tranteasca usile. Avea mai multe si i-am zis da-mi si mie unul ca nici mie nu imi place sa mi se tranteasca usa la motocicleta. si mi-a dat, pana sa isi dea seama ca eu nu am usa la motocicleta…
indiferent de numarul de participanti si indiferent de numarul voturilor exprimate cu “DA” sau “NU”.
Argumentul, care rezulta din interpretarea sistematica a principiilor si dispozitiilor constitutionale, este cu adevarat senzational si suna astfel: numai Presedintele Romaniei poate, in temeiul dispozitiilor art. 99 al Constitutiei, sa ceara poporului sa-si exprime, prin referedum, vointa de demitere a sa din functie!!
De aici rezulta ca referendumul este convocat in mod neconstitutional.
Afirmatia de mai sus este, intr-adevar, o uriasa provocare. O provocare a logicii interne a Constitutiei.
(Va urma)
Al dvs., Valeriu Mangu
imi place mult, il intrebi, te rog, de unde l-a luat pt. ca vreau si eu!!!
Domnule Adelin Petrisor,
In continuare prezint:
ARGUMENTUL Nr. 2
de invalidare a referendumului,
indiferent de numarul de participanti si, respectiv, indiferent de numarul voturilor exprimate cu “DA” sau “NU”.
Intr-o serie de decizii ale sale privind constitutionalitatea Regulamentului Senatului – v., de ex., Decizia nr. 46/1994 -, Curtea Constitutionala a analizat forta juridica a hotararilor Camerelor, respectiv ale Parlamentului.
Potrivit considerentelor respectivei Curti, hotararile in cauza nu pot privi decat subiectele de Drept cu care Camerele, respectiv Parlamentul au raporturi juridice de ordin constitutional, raporturi specificate in mod explicit si expres de Constitutie. Mai clar spus, vazand procedura de legiferare prevazuta de Constitutie, dat fiind continutul si, respectiv, procedura de adoptare, o hotarare a Parlamentului, respectiv a unei Camere nu se incadreaza in categoria legilor si aceasta deoarece, in primul rand, o astfel de hotarare nu este supusa promulgarii.
Cat priveste efectele juridice, hotararile Parlamentului, ale celor doua Camere nu pot stabili drepturi si obligatii decat pentru subiectele evocate mai sus – deputati, senatori, autoritati, demitari si functionari publici cu care se afla in raporturi de ordin constitutional. Numai legea, ca act juridic adoptat de Parlament si, respectiv, promulgat de Presedintele Romaniei poate sa consacre drepturi, respectiv obligatii pentru alte subiecte de Drept decat cele nominalizate mai sus.
Asa stand lucrurile, Hotararea nr. 34/2012 a Parlamentului, potrivit careia data referendumului este 29 iulie 2012, iar acesta este obligatoriu nu poate fi opusa ceatenilor, altor autoritati cu care Parlamentul nu are raporturi de ordin constitutional. Mai precis spus, ea nu poate obliga in nici un fel alte subiecte decat cele nominalizate anterior.
Considerentele anterioare se completeaza cu precizarea ca hotararile Parlamentului obliga diverse subiecte cu care acesta se afla in raporturi de ordin constitutional numai in masura in care respectivele obligatii sunt in mod explicit si expres prevazute in Constitutie.
In lumina celor expuse mai sus data referendumului este stabilita in mod neconstitutional, ca si obligativitatea acestuia.
(Va urma)
Al dvs., Valeriu Mangu
Bine mai Adelin , imi faci motorul vedeta si eu nu stiu? :))
Elena abtibildul l-am primit de la un taximetrist , obsedat sa nu i se tranteasca usile. Avea mai multe si i-am zis da-mi si mie unul ca nici mie nu imi place sa mi se tranteasca usa la motocicleta. si mi-a dat, pana sa isi dea seama ca eu nu am usa la motocicleta…
dragos, acum ai aflat.:)
Domnule Adelin Petrisor,
Enunt mai jos:
ARGUMENTUL Nr. 3
de invalidare a referendumului
indiferent de numarul de participanti si indiferent de numarul voturilor exprimate cu “DA” sau “NU”.
Argumentul, care rezulta din interpretarea sistematica a principiilor si dispozitiilor constitutionale, este cu adevarat senzational si suna astfel: numai Presedintele Romaniei poate, in temeiul dispozitiilor art. 99 al Constitutiei, sa ceara poporului sa-si exprime, prin referedum, vointa de demitere a sa din functie!!
De aici rezulta ca referendumul este convocat in mod neconstitutional.
Afirmatia de mai sus este, intr-adevar, o uriasa provocare. O provocare a logicii interne a Constitutiei.
(Va urma)
Al dvs., Valeriu Mangu
acum tre’ sa ascultati si discul „Nu trantiti usa!” de Pittis si Vintila. 🙂
Multam de info, Dragos! Sper sa dau si eu peste un taximetrist asa amabil, in cazul asta.