Smaranda a început să prindă gustul pârtiei. Am fost bucuros să văd că o place pe Mădălina, monitorul care se ocupă de ea. După prima zi, Sma a început să aibă o idee despre ceea ce înseamnă echilibru: ține picioarele flexate și pune presiune pe vârfurile schiurilor. Împreună cu Mădălina, a coborât fără probleme de pe la jumătatea unei pârtii de începători. A fost încântată de experiență și mi-a mărturisit că abia așteaptă orele următoare. După lecția Smarandei, am vrut și eu să mă dau cu placa la 2000, pe Valea Dorului. Zăpadă ar mai fi, însă a bătut vântul și, normal, nu a mers cablul. Pentru cine nu știe: scaunul din Valea Dorului are vreo 40 de ani. Sper ca azi să fie mai bine. 🙂

*Pupischiurile sunt schiurile lui Pupi, porecla pe care Maria i-a dat-o Smarandei.