Ne-am întors acasă. După două săptămâni, nu pot să spun că am văzut tot și că am înțeles Japonia. 🙂 Pot să spun că am fost impresionat de Țara Soarelui Răsare. Și nu mă gândesc la infrastructura. 
Zgârie-nori am mai văzut în multe orașe mari, autostrăzi suspendate și trenuri de viteză la fel. M-au impresionat oamenii pe care i-am întâlnit: serioși, politicoși, muncitori. Am intervievat câțiva japonezi evacuați de langă centrala nucleară Fukushima. Am întâlnit persoane ale căror case au fost distruse de tsunami. Nimeni nu s-a lamentat, nu a plâns, nu a cerut ajutorul altora sau al statului. Nu! Cu demnitate, toți și-au spus povestea și au ținut să mă asigure că vor găsi o soluție să o ia de la capăt. Nu sunt un cunoscător al Japoniei, dar cred că cel mai de preț bun al acestei țări este reprezentat de popor.
P.S.
TVR va difuza două materiale (de 30 de minute fiecare) despre Japonia la un an de la dezastru. Primul va putea fi văzut dumincă, 11 martie, după Telejurnalul de la ora 20. Cel de-al doilea va fi difuzat pe 18 martie, la aceeași oră.
Nu știu cum pot să existe diferențe atât de mari. De ce noi trebuie să ne văităm și să așteptăm în timp ce alții pot să muncească și să nu se lamenteze?
Cred că ar fi cazul să transferăm nişte japonezi în România. Direct la conducere. Sau nişte nemţi.În 5 ani am avea altă ţară.
Ai perfecta dreptate,oamenii sunt,de departe,forta japoneza.Asta am inteles-o de cand am citit „Shogun”.Nu stiu de unde vine,dar educatia lor este ceva ce nu cred ca o mai au si alte popoare.De acord cu „Pavel”,dar mi-e teama ca vom ajunge sa-i corupem si pe japonezi!
@Pavel : Tipic, sa vina altii sa iti rezolve tie problemele. De ce trebuie sa vina din Germania sau Japonia cineva la conducere? Pune tu mana si fa treaba buna, nu te mai lamenta ca nu avem conducatori:D, vaicareala e
Bine ai revenit. Abia astept sa vad materialele. Diferentele provin din traditie si educatie.
De abia astept sa vizionez materialele!
Japonezii au o mentalitate total diferita de cea a romanilor. Sunt foarte muncitori si responsabili, si considera ca prin munca lor fac un bine societatii si tarii lor. Japonezul nu apeleaza niciodata la ajutorul social asa cum romanul o face fara ezitare.