M-am tot întrebat dacă va fi lume în sala de la Ateneul Tătărași… Oamenii de la TV nu prea sunt obișnuiți cu contactul direct cu privitorul. M-am întrebat de ce ar veni cineva să vadă un reportaj care a fost difuzat de TVR, a rulat la TIFF,  la Astra Film și e și la mine pe blog? Da, în sfârșit, ideea e că sala a fost arhiplină. Organizatorii spun că într-o sală de proiecție cu vreo 200 de locuri au fost 250 de spectatori. La cinema, e mult mai greu decât la TV. Stai în beznă, în primul rând și ciulești urechile. Îți e aproape frică să te uiți în jur, dar captezi fiecare freamăt al sălii. Încerci să evaluezi trăirile oamenilor de lângă tine. Proiecția se termină, lumina încă nu se aprinde și, într-o fracțiune de secundă, tu ai timp să te întrebi de un milion de ori dacă le-a plăcut. Aplauzele aproape-ți taie respirația. Zâmbești ușor încurcat și te relaxezi oarecum: daaa, a mers bine! Mulțumesc frumos! 🙂 Lansarea cărții “Țara cu un singur gras” va fi mâine, la 14, în sala Ferdinand, Universitatea Alexandru Ioan Cuza.