Pe scenă cu Metallica

Da, am fost pe scenă la 5-6 metri de Metallica. Am stat tot concertul în partea stângă, lângă pupitrul de sunet.  I-am văzut cum se pregătesc, cum fură câteva zeci de secunde de odihnă între două piese, cum schimbă instrumentele… a fost senzațional, cum ar zice proaspăt eliberatul DD. Preț de vreo 40 de minute, la un metru de mine a stat un rocker super-tatuat care a fumat țigără de la țigară. Abia într-un târziu am realizat că era…Kerry King, chitaristul de la Slayer.

Aaa, am uitat să vă spun că înainte de concert, mi-am împlinit un vis din adolescență: i-am întâlnit pe cei patru. Am fost norocos și am dat mâna cu Hetfield și Ulrich. Cu Lars chiar am apucat să schimb câteva vorbe despre cel de-al treilea lor concert în România. Managerii  nu-i scapă din ochi nicio secundă. Sunt niște super-scârbe care latră tot timpul: “Fără fotografii și fătă autografe !” Pe fugă, am reușit totuși să-l fotografiez pe Trujillo.

Sper să primesc pe email fotografiile cu formația, fotografii făcute de cei de la casa de discuri Universal. Vă întrebați cum de-am avut norocul să ajung atât de aproape de cei care mi-au fost idoli toată adolescența? Cu ajutorul unui bun prieten. Sorin Dănescu de la Vița de vie mi-a dat un permis de…artist cu care am putut să intru peste tot, inclusiv pe scenă. Păcat că nu am voce. Într-o pauză aș fi putut cânta ceva… 🙂

Mulțumesc mult, Sorin!

6 thoughts on “Pe scenă cu Metallica

  1. Pingback: Pe scenă cu Metallica | Cuttingart News Blog

    1. Adelin Petrisor Post author

      Sorin, tu știi mai bine decât mine. Am fost însă plăcut impresionat de cei de la Slayer și Anthrax. S-au pozat cu toată lumea de la producție. Erau mult mai populari. Bănuiesc că și ei au manageri…Super-figurant era Dave Mustaine, cel dat afară de Ulrich. Mi-a plăcut însă că era cu toată familia după el: soție, copil, bonă etc. A fost o experiență interesanta să văd culisele unui spectacol mare (nu doar pe cei de la Metallica) și pentru asta îți mulțumesc!

      Reply
  2. alepse

    WOW… eram si eu undeva prin public pe-acolo… adelineeeeeeeeeeeee, nu stiu daca iti dai seama cat te invidieeeeeeeeez… si probabil nu sunt singurul… dar recunosc ca o meritai!

    Reply
    1. Adelin Petrisor Post author

      Alepse, orice fan merita să-i întâlnească pe cei 4, nu doar eu. Eu am fost norocos și am avut un prieten care a cântat la Sonisphere. Atât. A fost însă…de vis. Nu doar întâlnirea cu ei ci și cu cei de la Anthrax, Megadeth, Slayer. În adolescență nici în vis nu mi-aș fi putut imagina că mă voi întâlni cu regii thrash-ului.:))

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.